Noul crossover Renault

Încă un articol din seria „merg cu tatăl meu la evenimente auto”. În momentele de genul acesta am impresia că tata are 2 băieți, unul trup și suflet, altul doar suflet…sau minte. Oricum ar fi, aseară am mers împreună la Palatul Mogoșoaia, unde cei de la Renault România au lansat noul lor crossover, Kadjar.
Lansare Renault Kadjar - Palatul Mogosoaia Continuarea

Reclame

Un om în mai multe cuvinte

Professor Eletrodo, Cordao de Ouro, HamburgNu întotdeauna există un motiv anume pentru care să scrii despre ceva sau cineva. Acesta-i și cazul meu acum. Am căutat o motivație care să fie pe înțelesul celor din jurul meu, însă am ajuns la concluzia că motivația mea intrinsecă este suficientă, astfel încât să trec la fapte.

Ideea acestui articol venit după multă pauză sau, mai degrabă, lipsă de inspirație? Continuarea

De ce capoeira?

La aproape fiecare antrenament apare întrebarea „Dar de ce capoeira?”. Cum de apare? Păi fie îmi reapare mie în minte, fie  mă întreabă o persoană nou-venită. Să-mi reamintesc acest lucru zi de zi nu poate fi decât benefic, căci mă ajută să devin și mai motivată, să-mi doresc să mă antrenez mai mult și să-mi consolidez încrederea pentru a-mi atinge scopul de aproape 2 ani stabilit.

Antrenament capoeira București Continuarea

Doar el (I)

Radu Braica - Dig Lacul Morii

Îl știți cu siguranță pe Radu. E fratele meu, care se lasă greu fotografiat. Și asta chiar dacă știe că este foarte fotogenic, și că arată bine, și că este expresiv. Dar deh… E mai greu de convins când vine vorba de: „Nu, nu, stai mai în dreapta. Exact, uită-te în sus! Ahh, ar fi bine să-ți dai ochelarii jos…” Nu e întocmai genul de băiat care să stea minute în șir așa cum vrea altcineva. Dacă-ți convine cum se așază el, ok, dacă nu, trebuie să fii pe fază și să apeși pe declanșator atunci când nu se așteaptă. Continuarea

File de creație (VI)

Unele momente îți rămân pentru totdeauna în minte… Tot încerci să le pui într-un loc și să le lași acolo, dar ele tot continuă să se deruleze prin fața ochilor. Și nu doar atât. Simți chiar și emoțiile, senzațiile acelor momente. Parcă cineva pune la nesfârșit rola filmului respectiv.

Metrou Continuarea

File de creație (IV)

Nu ştiu de ce este aşa. Acum pare că mi-ar da şi Luna de pe cer, apoi se schimbă şi se închide în el, mai ceva ca o broască ţestoasă în carapacea ei de nepătruns. E singur şi ştie asta, vrea pe cineva alături, îşi doreşte să ofere cuiva toată dragostea pe care o are în sufletu-i chinuit de singurătate, dar când se iveşte o prezenţă care i-ar putea fi apropiată, se sperie şi dispare. Se îndepărtează rapid şi nici nu se gândeşte cum va fi după. Pleacă, deşi îi era bine, aşteaptă o vreme, te lasă să suferi puţin, apoi să-ţi treacă, şi când îşi dă seama că vrea înapoi sentimentele de la început, e prea târziu, căci tu ai trecut deja mai departe. Şi-atunci suferă din nou. Nu pentru că cineva l-ar fi rănit, ci pentru că teama de a nu fi rănit la un moment a fost mai puternică decât dorinţa lui de a fi aproape de cineva sau ceva care l-ar face fericit, măcar pentru puţin timp. Aşa dă cu piciorul unor clipe care nu se vor mai întoarce şi care i-ar fi putut lăsa în minte o amintire plăcută şi greu de uitat, şi nu un gust amar şi imposibil de îndepărtat.

Apus Continuarea

File de creație (III)

Îi spunea mereu că o iubește, că este tot ceea ce și-ar fi putut dori în viața lui, că i-a schimbat viața, că nu ar putea-o niciodată răni. Ahh, orice femeie își dorește să audă asemenea cuvinte, însă se și așteaptă să fie spuse sincer, nu doar de dragul de a fi aruncate în vânt…

Amintiri Continuarea